businessman ciclist

Ieri seara am reusit sa vand pacostea de bicicleta pe care am gasit-o abandonata, intr-o seara acum vreo luna, chiar inainte de primul meu examen de aici. Si nu am vandut-o oricui, ci unui cuplu semi-asiatic in treninig si cu tatuaje. Si in ciuda a ceea ce mi-au spus, nu cred ca erau studenti.

Superbicicleta cu schimbatoare Shimano m-a facut sa ma pierd pe drumul pana acasa vro 2 ore jumate. Roata din fata dezumflata si lantul slabit si ruginit. Nu aveam nici o harta la mine si instincul, ala prost, m-a facut sa mi se para ca "e in directia aia".

Am condus o buna parte a drumului cu o mapa subbrat. Nu e asa de usor cum suna, dar sigur e amuzant vazut din exterior:)) Judecand la asta in timp ce pedalam de zor am pus mapa sub tricou. Superman blindat. Incomod. M-am oprit la bâlci sa cer o punga si m-am jucat cu monezile in aparatele cu tavi culisante. Doar era seara mea norocoasa. Am castigat un pachet de carti. L-am pus in punga(impreuna cu mapa), si punga pe ghidon. Si am continuat.

La un moment dat(nici acum nu imi explic cum) am ajuns pe centura dupa placuta cu numele orasului taiat cu o diagonala rosie. Nu aveam de gand sa ajung in Spania, si dupa ce lantul mi-a sarit a 50-a oara m-am intors pe unde am venit.

Am ajuns intr-o intersectie de unde nu mai aveam nici o idei pe care dintre cele 3 directii sa continui, asa ca am incercat sa intreb soferii care asteptau la semafor. Inutil sa spun ca daca esti inat, cu accent strain si in za middle of nowhere nu ai multe sanse ca cineva sa iti raspunda la 12 noaptea cand te indrepti spre masina lor la stop.

Pana la urma i s-a facut totusi cuiva mila. Mai exista speranta pe lumea asta. In 15 min eram acasa.

Pachetul de carti a alunecat printr-o gaura a plaseui. Cred ca e si acum pe periferic. Si am luat si 20/20 la test a doua zi.

2 comments:

Mr. Pink said...

ejnebuncoae :)) !

Anonymous said...

test

Categories