obsesia rosie
Posted by
omul
on Friday, February 20, 2009
/
Comments: (0)
Coca cola apare din ce in ce mai des in viata mea in ultimul timp, ca gust sau simbol. Cateva exemple:
- vazut 6 pack sticle vintage de 0,25 (adica fara eticheta) in supermarket. Overpriced oricum.
- in acelasi supermarket, pahare Coca-Cola de cumparat!! de la Luminarc. Cine n-ar da banii pe asa ceva?
- citit reportaj despre unicul irepetabilul CIMITIRUL COCA-COLA. Asta se putea intampla doar in Romania. Astept cu interes cimitirul Pepsi si Frutti Fresch, evident cu apa de la Stâna de vale.
- alta chestie despre un tip care a baut doar Cola in ultimii vro circa 40 de ani. Pana acum se simte aparent bine, dar ma astept ca maine poimaine sa apara la stiri in sicriu
- in sfarsit gasesc de fiecare data doze de Cola in automat la scoala. Mi se parea ca era un fel de cola-ban in perioada examenelor. Durerea era maxima, inutil sa precizez.
cretinatati politice
Posted by
omul
on Thursday, February 19, 2009
/
Comments: (0)
Ok, in general e un subiect la care nu ajung niciodata si sar direct peste stiri atunci cand citesc ce se intampla acasa.
Dar o prostie de genul oprirea lucrarilor la pasajul Basarab ma enerveaza cumva. Am stat acolo si stiu ce e. Stiu de ce e util si trebuia inaugurat acum vro 10 ani.
Mai ales ca stirea asta mi-a prezis-o un taximetrist acum vreun an si ceva.
link
Dar o prostie de genul oprirea lucrarilor la pasajul Basarab ma enerveaza cumva. Am stat acolo si stiu ce e. Stiu de ce e util si trebuia inaugurat acum vro 10 ani.
Mai ales ca stirea asta mi-a prezis-o un taximetrist acum vreun an si ceva.
link
gi es em
Posted by
omul
/
Comments: (0)
Cred ca trebuia sa ma nasc in alta epoca si sa spun sarumana la centralista satului cand sun.
Telefonul pe care il am acum (nu cunosc ce model e, decat ca e un Nokia alb de domnisoara sa scriu mesaje mai repede) nu ar trebui sa aiba ecran, pentru ca am cam o singura persoana care ma suna si doar recent am inceput sa ma joc o chestie cretina cu bile in metrou, sa bat recorduri peste recorduri.
Singurul joc pe care am reusit vreodata sa il termin a fost Bounce de la Nokia, unde un balon se
marea si se micsora in functie de cum sareai pe pompa. Genial, ce mai..
Asta m-a convins clar ca nu am nevoie de iPhone, Android si HTC. Poate doar pentru wifi. Fuck tehnologia secolului 21:)
Dar cea mai tare faza e ca nici propriul numar nu mi l-am stiut timp de 3 luni, pana in seara asta cand am reusit sa-l scriu din memorie auditiva in franceza la sfarsitul unui mail
Facem un test acum, si rog pe toti care citesc post-ul sa imi dea un beep pe nr. de Romania. Da, chiar acum!
Telefonul pe care il am acum (nu cunosc ce model e, decat ca e un Nokia alb de domnisoara sa scriu mesaje mai repede) nu ar trebui sa aiba ecran, pentru ca am cam o singura persoana care ma suna si doar recent am inceput sa ma joc o chestie cretina cu bile in metrou, sa bat recorduri peste recorduri.
Singurul joc pe care am reusit vreodata sa il termin a fost Bounce de la Nokia, unde un balon se
marea si se micsora in functie de cum sareai pe pompa. Genial, ce mai..
Asta m-a convins clar ca nu am nevoie de iPhone, Android si HTC. Poate doar pentru wifi. Fuck tehnologia secolului 21:)
Dar cea mai tare faza e ca nici propriul numar nu mi l-am stiut timp de 3 luni, pana in seara asta cand am reusit sa-l scriu din memorie auditiva in franceza la sfarsitul unui mail
Facem un test acum, si rog pe toti care citesc post-ul sa imi dea un beep pe nr. de Romania. Da, chiar acum!
aberatii²
Posted by
omul
on Monday, February 16, 2009
/
Comments: (0)
Ok, m-am hotarat sa postez cateva aberatii de-ale mele, in general gandite atunci cand stau noaptea si vorbesc cu copacii din periferie bine pilit.
Asta cu pila oricum nu mi s-a mai intamplat de ceva vreme. Nu de alta, dar am ajuns la concluzia ca e destul de trist sa faci asta din plictiseala. Unde mai e adrenalina ideii ca trebuie sa te trezesti NEAPARAT dimineata urmatoare si senzatia de fruct oprit?
Asa..
Printre alte chestii uber-tehnice pe care le fac si care nu intereseaza pe nimeni in afara de mine, exa²(adica de 2 ori exä) si vro 2 profi worldwide incerc sa imi instalez un UbuNtu in masina virtuala si nu merge nici iNpins de la spate.
Printre chestii bune care mi se intampla, am in sfarsit un stagiu. Aproximativ ce imi doream, ramane sa imi descopar noua casa pe care o sper cu baie in camera de data asta.
6 luni de Paris sper eu nici degreaba, dar nu foarte incarcate profesional, ci sentimentalo-de-descoperire-si-explorare, in care sa vina multa lume (evident cititorii blogului) si sa stam la povesti si seminte Nutline nopti intregi.
Mi-am propus sa incerc sa urc in Turnu Eiffel pe scari. Cica se poate si deja am inceput sa ma antrenez la metrou aici sa nu mai iau rulantele.
Asta cu pila oricum nu mi s-a mai intamplat de ceva vreme. Nu de alta, dar am ajuns la concluzia ca e destul de trist sa faci asta din plictiseala. Unde mai e adrenalina ideii ca trebuie sa te trezesti NEAPARAT dimineata urmatoare si senzatia de fruct oprit?
Asa..
Printre alte chestii uber-tehnice pe care le fac si care nu intereseaza pe nimeni in afara de mine, exa²(adica de 2 ori exä) si vro 2 profi worldwide incerc sa imi instalez un UbuNtu in masina virtuala si nu merge nici iNpins de la spate.
Printre chestii bune care mi se intampla, am in sfarsit un stagiu. Aproximativ ce imi doream, ramane sa imi descopar noua casa pe care o sper cu baie in camera de data asta.
6 luni de Paris sper eu nici degreaba, dar nu foarte incarcate profesional, ci sentimentalo-de-descoperire-si-explorare, in care sa vina multa lume (evident cititorii blogului) si sa stam la povesti si seminte Nutline nopti intregi.
Mi-am propus sa incerc sa urc in Turnu Eiffel pe scari. Cica se poate si deja am inceput sa ma antrenez la metrou aici sa nu mai iau rulantele.
videoclipe la care te uiti
Posted by
omul
on Monday, February 9, 2009
/
Comments: (0)
Asta e un videoclip clasic si clasic sexist, bla, bla..
Marturisesc ca pentru mine e prima data cand il vad, pentru ca am lipsit de televizor (aici observati ce agramat sunt).
Marturisesc ca pentru mine e prima data cand il vad, pentru ca am lipsit de televizor (aici observati ce agramat sunt).
nıpnןɹǝʇuı ǝp ʇısɹɐɟs
Posted by
omul
on Sunday, February 8, 2009
/
Comments: (0)
upside down / uʍop ǝpısdn
ɯnɔɐ ɐuɐd ʇɐɔǝp ןǝɟʇןɐ ıɐɯ ıs sǝp ıɐɯ ɔıd un ǝʇɐod 'nıɹɔs ɐs dǝɔuıǝɹ ɐs sıɔǝp ɯɐ-ɯ 'ɐʇןɐ ɐun ɐuɐd
˙uıʇnd pɐɹ ɐs puɐɔ uı puɐɔ uıp ɐǝʇɐʇɹǝqıן ɔsǝʇıɔ ıɐɯ 'ɐp
oɹ˙ɐǝʇɐʇɹǝqıן ǝd ǝp nıɹɐʇuǝɯoɔ un ʇnzɐʌ ɯɐ ǝɔ ɐdnp ɐʇsɐ ɐıʇsǝɥɔ ʇısɐƃ ɯɐ ʇdɐɟ ǝp (: ɯıʇıɔ ǝɔ ǝp ɯɐɹıɯ ǝu ɐs ıs sɹǝʌuı ɯǝıɹɔs ɐs ıɐɥ 'ɐʇsɐ ɐɹɐǝs uı
ɯnɔɐ ɐuɐd ʇɐɔǝp ןǝɟʇןɐ ıɐɯ ıs sǝp ıɐɯ ɔıd un ǝʇɐod 'nıɹɔs ɐs dǝɔuıǝɹ ɐs sıɔǝp ɯɐ-ɯ 'ɐʇןɐ ɐun ɐuɐd
˙uıʇnd pɐɹ ɐs puɐɔ uı puɐɔ uıp ɐǝʇɐʇɹǝqıן ɔsǝʇıɔ ıɐɯ 'ɐp
oɹ˙ɐǝʇɐʇɹǝqıן ǝd ǝp nıɹɐʇuǝɯoɔ un ʇnzɐʌ ɯɐ ǝɔ ɐdnp ɐʇsɐ ɐıʇsǝɥɔ ʇısɐƃ ɯɐ ʇdɐɟ ǝp (: ɯıʇıɔ ǝɔ ǝp ɯɐɹıɯ ǝu ɐs ıs sɹǝʌuı ɯǝıɹɔs ɐs ıɐɥ 'ɐʇsɐ ɐɹɐǝs uı
bonus aniversar
Intrebare:
Oare cum fac oamenii care sunt nascuti pe 29 februarie cu bonusul aniversar in minute de la companiile de telefonie mobila?
Exista pe undeva in contract o clauza care precizeaza situatia asta, pentru ca stim ca totul e bine documentat pe undeva?
Li se reporteaza minutele odata la 4 ani :))lol? Si cand oare primesc sms-ul ala cu "la multi ani"?
Solutia evidenta e ca totul sa se intample pe 28 februarie. Dar si asta trebuie specificata undeva, apoi implementata in sistemul informatic..
Pot sa se duca la OPC sa faca plangere ca li s-a dat ceva in plus la care nu aveau dreptul. Sau ca nu li s-a dat?
Cred ca oamenii astia ar trebui sa faca un fel de liga :))
Serios acum, ca ma roade si e interesant de stiut.
Oare cum fac oamenii care sunt nascuti pe 29 februarie cu bonusul aniversar in minute de la companiile de telefonie mobila?
Exista pe undeva in contract o clauza care precizeaza situatia asta, pentru ca stim ca totul e bine documentat pe undeva?
Li se reporteaza minutele odata la 4 ani :))lol? Si cand oare primesc sms-ul ala cu "la multi ani"?
Solutia evidenta e ca totul sa se intample pe 28 februarie. Dar si asta trebuie specificata undeva, apoi implementata in sistemul informatic..
Pot sa se duca la OPC sa faca plangere ca li s-a dat ceva in plus la care nu aveau dreptul. Sau ca nu li s-a dat?
Cred ca oamenii astia ar trebui sa faca un fel de liga :))
Serios acum, ca ma roade si e interesant de stiut.
now we live like dolphins
Posted by
omul
on Saturday, December 27, 2008
/
Comments: (0)
Sunt acasa.
Cred ca sunt acasa.
Azi noapte m-am plimbat pe acelasi bulevard in aceeasi geaca si aceleasi ghete pe care le aveam acum mai multi ani, si care stateau in dulap asteptandu-ma pe mine.
Am inchis trei baruri cu fosti colegi si buni prieteni. M-am uitat la fulgii mari de zapada, am retrait o seara din nordul Moldovei cu prietenul meu Andrei cantandu-mi la chitara, eu beat ca acum, pe o ninsoare la fel de fascinanta.
Mi-am dat seama ca e mai bine ca unele lucruri sa nu se schimbe in viata. Am intrat in bucatarie si nu mai era bucataria pe care o stiam. Quest-ul catre salata de boeuf(ce chestie tampita, doar e cu pui) a fost scurt. Frigiderul a ramas acelasi Minsk 16 care consuma mult si are durata de viata o viata. Ce simplu.
Ciudat, desi am intrat in spiritul craciunului si astept sa ma trezesc cu troienii la geam, mi-am amintit de mine pe drum spre mare. Drumul spre mare din Dristor, cu o sticla de vin, pe o autostrada goala si cu muzica buna(cum o sa pun pe CD-ul pentru Zana) e o parte din american dream-ul meu.
Sunt tanar si probabil ca o sa raman asa ceva timp. Si asta doresc tuturor in anul care vine.
Cred ca sunt acasa.
Azi noapte m-am plimbat pe acelasi bulevard in aceeasi geaca si aceleasi ghete pe care le aveam acum mai multi ani, si care stateau in dulap asteptandu-ma pe mine.
Am inchis trei baruri cu fosti colegi si buni prieteni. M-am uitat la fulgii mari de zapada, am retrait o seara din nordul Moldovei cu prietenul meu Andrei cantandu-mi la chitara, eu beat ca acum, pe o ninsoare la fel de fascinanta.
Mi-am dat seama ca e mai bine ca unele lucruri sa nu se schimbe in viata. Am intrat in bucatarie si nu mai era bucataria pe care o stiam. Quest-ul catre salata de boeuf(ce chestie tampita, doar e cu pui) a fost scurt. Frigiderul a ramas acelasi Minsk 16 care consuma mult si are durata de viata o viata. Ce simplu.
Ciudat, desi am intrat in spiritul craciunului si astept sa ma trezesc cu troienii la geam, mi-am amintit de mine pe drum spre mare. Drumul spre mare din Dristor, cu o sticla de vin, pe o autostrada goala si cu muzica buna(cum o sa pun pe CD-ul pentru Zana) e o parte din american dream-ul meu.
Sunt tanar si probabil ca o sa raman asa ceva timp. Si asta doresc tuturor in anul care vine.
mi se zbate un ochi
Posted by
omul
on Wednesday, December 10, 2008
/
Comments: (1)
Dupa cum zice titlul, mi se zbate un ochi. Dreptul. Sper ca nu e pe fond nervos si e semn de bine, pentru ca 2009 ar trebui sa fie un an bun dupa un 2008 cu pierderi pe toate planurile.
Din motive urgente am fost la Bucuresti si undeva langa Sibiu week-endul asta. Romania mi-a facut bine si capitala mi s-a parut foarte urata. Urata si primitoare in acelasi timp, ca o femeie pe care o cunosti de ani buni si pe care o inseli pentru perioade lungi de timp, doar ca sa te intorci si sa o gasesti plina de acealsi defecte familiare.
Si cu aceeasi oameni pe care ii iubesc si care m-au primit cu bratele deschise. Imi pare rau fata de ei ca am fost deprimat si nu am reusit poate sa le dau o stare de bine..
Odata intors, n-am reusit sa intru deloc in spiritul Craciunului. Nici macar in spiritul comercial desi mi-am cumparat un telefon nou pentru a fi sunat pentru interviuri. Dar vreau sa ii scriu lui Mos Craciun, pentru ca nu i-am scris niciodata si cred ca am macar o data dreptul.
Printre dorinte, vreau de fapt vreau sa plec din orasul asta in care acum e cam frig si e cam fals si mi s-au intamplat chestii nashpa.
Orasele mici sunt un pic false in general pentru ca oamenii se pot reintalni pe strada atunci cand nu sunt bine imbracati si in cea mai buna dispozitie.
Astazi Liviu isi cumpara vin fiert in Marché de Noel din centru si m-am uitat la unghiile sud-americanului care vindea vin fiert. Brrr..
Din motive urgente am fost la Bucuresti si undeva langa Sibiu week-endul asta. Romania mi-a facut bine si capitala mi s-a parut foarte urata. Urata si primitoare in acelasi timp, ca o femeie pe care o cunosti de ani buni si pe care o inseli pentru perioade lungi de timp, doar ca sa te intorci si sa o gasesti plina de acealsi defecte familiare.
Si cu aceeasi oameni pe care ii iubesc si care m-au primit cu bratele deschise. Imi pare rau fata de ei ca am fost deprimat si nu am reusit poate sa le dau o stare de bine..
Odata intors, n-am reusit sa intru deloc in spiritul Craciunului. Nici macar in spiritul comercial desi mi-am cumparat un telefon nou pentru a fi sunat pentru interviuri. Dar vreau sa ii scriu lui Mos Craciun, pentru ca nu i-am scris niciodata si cred ca am macar o data dreptul.
Printre dorinte, vreau de fapt vreau sa plec din orasul asta in care acum e cam frig si e cam fals si mi s-au intamplat chestii nashpa.
Orasele mici sunt un pic false in general pentru ca oamenii se pot reintalni pe strada atunci cand nu sunt bine imbracati si in cea mai buna dispozitie.
Astazi Liviu isi cumpara vin fiert in Marché de Noel din centru si m-am uitat la unghiile sud-americanului care vindea vin fiert. Brrr..
vise din vremuri proaste
Posted by
omul
on Tuesday, December 2, 2008
/
Comments: (0)
atentie, vis
In curtea din fata blocului gasesc jumatate de kilogram de iarba. Dintr-ul balot al nu stiu cui. Ma intorc acasa(dar acasa unde?) si il pun cu grija in borcanul de ness pe care tocmai in terminasem.
Incepe rutina zilnica: un joint in za morning pe drumul pana la statia de metrou care ma duce la servici. Schimb statia de metrou Piata Romana cu statia Dorobanti(btw nu exista) doar pentru a savura in liniste un moment de gratie.
La munca seful ma ia in reuniune cum ma vede. Clienti importanti ai firmei, super duri. Sarut mana doamnelor si facem la bise.
mai departe nu mai tin minte
In curtea din fata blocului gasesc jumatate de kilogram de iarba. Dintr-ul balot al nu stiu cui. Ma intorc acasa(dar acasa unde?) si il pun cu grija in borcanul de ness pe care tocmai in terminasem.
Incepe rutina zilnica: un joint in za morning pe drumul pana la statia de metrou care ma duce la servici. Schimb statia de metrou Piata Romana cu statia Dorobanti(btw nu exista) doar pentru a savura in liniste un moment de gratie.
La munca seful ma ia in reuniune cum ma vede. Clienti importanti ai firmei, super duri. Sarut mana doamnelor si facem la bise.
mai departe nu mai tin minte
fashion thinking collage
Posted by
omul
on Thursday, November 20, 2008
/
Comments: (1)
3 noaptea. Centru. Urinez pe o vitrina La Cost.
Simbolic vorbind, sunt un maestru. Printr-un gest nobil tipic francez devin in dezacord atat cu semi-aristocraticii barbati sovini la 60 de ani , cat si cu rapper-ii in trening cu crocodil si sapca care coboara toti la aceeasi statie.
10 dimineata. Metrou
Un punker din divizia boschetar sta jos, intre degete tine tigara deja rulata si nu pare extrem de constient de ce e in jurul sau. In fata lui o tipa cu o fata cuminte de bibliotecara citeste o carte si poarta o pereche de Doc Martens impecabili ca pe niste balerini.
9 seara. Bar. Miniconcert alternativ moka.
Eram in zona si aud muzica. Imi place, trec strada, scot bani si intru. O jumatate de trupa care canta foarte bine. Au beat-ul pe statie si cei doi tipi, dintre care unul are o masca pe fata si celalat e imbracat in femeie, fac solistica si chitara simultan. Populatie gotic spre trash+clasa muncitoare ratacita. Iau o bere si raman pana vine politia sa opreasca zgomotul care deranjeaza vecinii.
8 seara. Supermarket
Imi dau seama ca nu am rasfoit nici o revista de stil masculina de ceva vreme. Caut una care sa nu fie gay si care imi promite un dosar special James Bond(wtf!), o iau de pe raft, arunc cateva cutii de lapte in cos si plec acasa, in periferii si campusuri pustii.
Sunt un Jon modern, un Jon din garfieldminusgarfield.
Simbolic vorbind, sunt un maestru. Printr-un gest nobil tipic francez devin in dezacord atat cu semi-aristocraticii barbati sovini la 60 de ani , cat si cu rapper-ii in trening cu crocodil si sapca care coboara toti la aceeasi statie.
10 dimineata. Metrou
Un punker din divizia boschetar sta jos, intre degete tine tigara deja rulata si nu pare extrem de constient de ce e in jurul sau. In fata lui o tipa cu o fata cuminte de bibliotecara citeste o carte si poarta o pereche de Doc Martens impecabili ca pe niste balerini.
9 seara. Bar. Miniconcert alternativ moka.
Eram in zona si aud muzica. Imi place, trec strada, scot bani si intru. O jumatate de trupa care canta foarte bine. Au beat-ul pe statie si cei doi tipi, dintre care unul are o masca pe fata si celalat e imbracat in femeie, fac solistica si chitara simultan. Populatie gotic spre trash+clasa muncitoare ratacita. Iau o bere si raman pana vine politia sa opreasca zgomotul care deranjeaza vecinii.
8 seara. Supermarket
Imi dau seama ca nu am rasfoit nici o revista de stil masculina de ceva vreme. Caut una care sa nu fie gay si care imi promite un dosar special James Bond(wtf!), o iau de pe raft, arunc cateva cutii de lapte in cos si plec acasa, in periferii si campusuri pustii.
Sunt un Jon modern, un Jon din garfieldminusgarfield.
businessman ciclist
Posted by
omul
on Monday, November 17, 2008
/
Comments: (2)
Ieri seara am reusit sa vand pacostea de bicicleta pe care am gasit-o abandonata, intr-o seara acum vreo luna, chiar inainte de primul meu examen de aici. Si nu am vandut-o oricui, ci unui cuplu semi-asiatic in treninig si cu tatuaje. Si in ciuda a ceea ce mi-au spus, nu cred ca erau studenti.
Superbicicleta cu schimbatoare Shimano m-a facut sa ma pierd pe drumul pana acasa vro 2 ore jumate. Roata din fata dezumflata si lantul slabit si ruginit. Nu aveam nici o harta la mine si instincul, ala prost, m-a facut sa mi se para ca "e in directia aia".
Am condus o buna parte a drumului cu o mapa subbrat. Nu e asa de usor cum suna, dar sigur e amuzant vazut din exterior:)) Judecand la asta in timp ce pedalam de zor am pus mapa sub tricou. Superman blindat. Incomod. M-am oprit la bâlci sa cer o punga si m-am jucat cu monezile in aparatele cu tavi culisante. Doar era seara mea norocoasa. Am castigat un pachet de carti. L-am pus in punga(impreuna cu mapa), si punga pe ghidon. Si am continuat.
La un moment dat(nici acum nu imi explic cum) am ajuns pe centura dupa placuta cu numele orasului taiat cu o diagonala rosie. Nu aveam de gand sa ajung in Spania, si dupa ce lantul mi-a sarit a 50-a oara m-am intors pe unde am venit.
Am ajuns intr-o intersectie de unde nu mai aveam nici o idei pe care dintre cele 3 directii sa continui, asa ca am incercat sa intreb soferii care asteptau la semafor. Inutil sa spun ca daca esti inat, cu accent strain si in za middle of nowhere nu ai multe sanse ca cineva sa iti raspunda la 12 noaptea cand te indrepti spre masina lor la stop.
Pana la urma i s-a facut totusi cuiva mila. Mai exista speranta pe lumea asta. In 15 min eram acasa.
Pachetul de carti a alunecat printr-o gaura a plaseui. Cred ca e si acum pe periferic. Si am luat si 20/20 la test a doua zi.
Superbicicleta cu schimbatoare Shimano m-a facut sa ma pierd pe drumul pana acasa vro 2 ore jumate. Roata din fata dezumflata si lantul slabit si ruginit. Nu aveam nici o harta la mine si instincul, ala prost, m-a facut sa mi se para ca "e in directia aia".
Am condus o buna parte a drumului cu o mapa subbrat. Nu e asa de usor cum suna, dar sigur e amuzant vazut din exterior:)) Judecand la asta in timp ce pedalam de zor am pus mapa sub tricou. Superman blindat. Incomod. M-am oprit la bâlci sa cer o punga si m-am jucat cu monezile in aparatele cu tavi culisante. Doar era seara mea norocoasa. Am castigat un pachet de carti. L-am pus in punga(impreuna cu mapa), si punga pe ghidon. Si am continuat.
La un moment dat(nici acum nu imi explic cum) am ajuns pe centura dupa placuta cu numele orasului taiat cu o diagonala rosie. Nu aveam de gand sa ajung in Spania, si dupa ce lantul mi-a sarit a 50-a oara m-am intors pe unde am venit.
Am ajuns intr-o intersectie de unde nu mai aveam nici o idei pe care dintre cele 3 directii sa continui, asa ca am incercat sa intreb soferii care asteptau la semafor. Inutil sa spun ca daca esti inat, cu accent strain si in za middle of nowhere nu ai multe sanse ca cineva sa iti raspunda la 12 noaptea cand te indrepti spre masina lor la stop.
Pana la urma i s-a facut totusi cuiva mila. Mai exista speranta pe lumea asta. In 15 min eram acasa.
Pachetul de carti a alunecat printr-o gaura a plaseui. Cred ca e si acum pe periferic. Si am luat si 20/20 la test a doua zi.
I'm a metal rastafari
Posted by
omul
on Sunday, November 16, 2008
/
Comments: (0)
Exista lucruri pe care banii nu le pot cumpara.
Cum e de exemplu faptul ca impreuna cu Romain colegul meu am fost dati afara de bodyguarzi undeva pe la 6 dimineata fara sa fim deloc sifonati:)
Am visat ca ma dadeam cu gel si ca atunci cand duceam mana la spatele capului aveam de fapt un fel de rasta din metal, sau poate radacini de mangrove din beton armat.
PS:Am pus osul intr-o cutie de pantofi, ca un adevarat criminal. Rectific, un adevarat asasin l-ar fi pus sub perna.
Cum e de exemplu faptul ca impreuna cu Romain colegul meu am fost dati afara de bodyguarzi undeva pe la 6 dimineata fara sa fim deloc sifonati:)
Am visat ca ma dadeam cu gel si ca atunci cand duceam mana la spatele capului aveam de fapt un fel de rasta din metal, sau poate radacini de mangrove din beton armat.
PS:Am pus osul intr-o cutie de pantofi, ca un adevarat criminal. Rectific, un adevarat asasin l-ar fi pus sub perna.
pierdut os, il declar nul
Posted by
omul
on Friday, November 14, 2008
/
Comments: (1)

Daca la inceput de an scolar eram fara bagaje si aveam o camera goala, observ ca treptat-treptat nu mai am loc unde sa pun atatea lucruri, care de care mai diverse.
Ultima achizitie: un os (humerus cred). Gasit ieri seara, la petrecerea medicinistilor, intr-un club cu atmosfera de casa de cultura de oras de provincie. Oare ce student la medicina dezechilibrat mintal a venit cu osul in disco sa il lase pe tejgheaua barului?
Asta imi mai lipsea, am stat azi dimineata uitandu-ma ca prostul la el, pentru ca nu prea imi vine sa il agat pe perete si nici sa il arunc la gunoi.
Ma intreb daca as putea sa il aduc in tara. Sa fie ca un fel de repatriere, dar nu cred ca tipii de la controlul de securitate din aeroport ar intelege..
intrebari existentiale tarzii
Evident, termenul adidashi vine de la Adidas, drujba de la marca Drujba, etc.
Dar de la ce vine strugurelul?
Dar de la ce vine strugurelul?
oferta la gigacalorie
Posted by
omul
on Wednesday, November 12, 2008
/
Comments: (1)
Luni seara intr-un bar am ajutat o tipa sa rupa scotch de pe perete in timp ce asteptam la baie si am convins-o sa imi cumpere o bere in schimbul unui pachet de tigari. Tigari cumparate cu dedicatie de Tode din Andorra.
Nimic special pana acum. Detaliu: Lena(numele fetei) avea un piercing discret pe nas/in nas. Mi-a marturisit ca are un prieten motociclist ceva mai tarziu.
Asta combinata cu un shot de hidromel din partea casei+apel telefonic din tara 30 min m-au facut sa ajung la metrou, la mine in camera si sa ma izolez 36 ore in fata lui Tannenbaum.
Azi am avut examen de la 8 dimineata si am reusit sa ma trezesc singur. Devin bulimic, mai bine zis pofticios de mancare, cu izolarea asta cred ca am pus 2 kile mancand din ora in ora.
Trebuie sa imi ridic noul card.
Cu noul card voi putea manca mult fast food.
Trebuie sa imi ridic noul card.
Cu noul card imi voi lua meniu quick maxi offre étudiant.
Trebuie sa imi ridic noul card.
1600kcal
Nimic special pana acum. Detaliu: Lena(numele fetei) avea un piercing discret pe nas/in nas. Mi-a marturisit ca are un prieten motociclist ceva mai tarziu.
Asta combinata cu un shot de hidromel din partea casei+apel telefonic din tara 30 min m-au facut sa ajung la metrou, la mine in camera si sa ma izolez 36 ore in fata lui Tannenbaum.
Azi am avut examen de la 8 dimineata si am reusit sa ma trezesc singur. Devin bulimic, mai bine zis pofticios de mancare, cu izolarea asta cred ca am pus 2 kile mancand din ora in ora.
Trebuie sa imi ridic noul card.
Cu noul card voi putea manca mult fast food.
Trebuie sa imi ridic noul card.
Cu noul card imi voi lua meniu quick maxi offre étudiant.
Trebuie sa imi ridic noul card.
1600kcal
:)
Posted by
omul
on Thursday, November 6, 2008
/
Comments: (2)
Sunt dimineti in care dorm prost, cursurile sunt urate, nu reusesc sa inteleg desi ma concentrez si imi vine sa ma apuc de sport, sa dau intr-un sac de box pana ma epuizez si imi trece.
Ca mai apoi, in pauza, sa imi vina in minte un refren, sa imi iau un ceai de la automat, sa fumez o tigara si sa imi zic ca poate pana la urma nu e atat de rau cum pare.
Ovi is smiling to the world.
Ca mai apoi, in pauza, sa imi vina in minte un refren, sa imi iau un ceai de la automat, sa fumez o tigara si sa imi zic ca poate pana la urma nu e atat de rau cum pare.
Ovi is smiling to the world.
Erasmus stories
E o seara de miercuri.
Norvegianca-al-carui-nr-de-tel-il-am ma bate la baby-foot. Beau a 4a bere, am uitat foile de rulat tigari acasa, dar gasesc pana la urma la Alex. Alex vine din Portugalia, are o fata de baiat cuminte si deja isi face griji ca nu o sa poata ramane mai mult timp departe de parinti, asa cum ar vrea.
Barmanul ma cunoaste, luni am venit singur sa beau o bere si sa ma uit la Canal+ pus pe mute. Atat de ciudat ca nu a putut sa se abtina sa nu ma intrebe ce caut acolo. La raspunsul meu 'berea' am ras si uite asa inca un om care imi stie povestea, sau o parte din ea.
Discut cu Vali despre nemurirea sufletului si femei. Tipul din State vorbeste despre Obama, povesti din ghetto NYC si despre prietenul lui Mihai:roman, lumberjack si coleg de facultate. Ca multi altii, vrea sa ajunga la Bucuresti. Cel putin pentru femei. Toti vorbesc despre italieni si despre cum reusesc aia sa isi gaseasca cate 2 tipe pe seara :)
Poloneza de langa mine(Katerina,oare?) imi povesteste cum ea face Information et Communication. Eu fac Informatique et Communications, dar nu asta e important. WTF, let's not fuck. Ucraineneanul de langa noi tranteste paharul pe masa, in cel mai pur stil. Votca cu sirop de menta. Radem si bookmark-uiesc deci sa il cooptez in viitor pentru o seara de alcool nostalgic tipic aroma est-europeana.
Sunt curios peste ce o sa mai dau miercurea care vine.
Norvegianca-al-carui-nr-de-tel-il-am ma bate la baby-foot. Beau a 4a bere, am uitat foile de rulat tigari acasa, dar gasesc pana la urma la Alex. Alex vine din Portugalia, are o fata de baiat cuminte si deja isi face griji ca nu o sa poata ramane mai mult timp departe de parinti, asa cum ar vrea.
Barmanul ma cunoaste, luni am venit singur sa beau o bere si sa ma uit la Canal+ pus pe mute. Atat de ciudat ca nu a putut sa se abtina sa nu ma intrebe ce caut acolo. La raspunsul meu 'berea' am ras si uite asa inca un om care imi stie povestea, sau o parte din ea.
Discut cu Vali despre nemurirea sufletului si femei. Tipul din State vorbeste despre Obama, povesti din ghetto NYC si despre prietenul lui Mihai:roman, lumberjack si coleg de facultate. Ca multi altii, vrea sa ajunga la Bucuresti. Cel putin pentru femei. Toti vorbesc despre italieni si despre cum reusesc aia sa isi gaseasca cate 2 tipe pe seara :)
Poloneza de langa mine(Katerina,oare?) imi povesteste cum ea face Information et Communication. Eu fac Informatique et Communications, dar nu asta e important. WTF, let's not fuck. Ucraineneanul de langa noi tranteste paharul pe masa, in cel mai pur stil. Votca cu sirop de menta. Radem si bookmark-uiesc deci sa il cooptez in viitor pentru o seara de alcool nostalgic tipic aroma est-europeana.
Sunt curios peste ce o sa mai dau miercurea care vine.
daca Bob Marley ar fi fost solist la Prodigy
Posted by
omul
on Monday, October 20, 2008
/
Comments: (0)
Evident, eram intr-o seara linistita cum am de ceva vreme. O cana de ceai, intins in pat cu o carte si asteptand sa adorm pe la 10 seara.
Da, ati citit bine, Ovi se culca devreme. Credeam ca mi-am descoperit reteta perfecta de cumintzit: in patuz, intins.. nici nu imi dadeam seama cum o sa adorm..
Ca sa revin, era o seara foarte linistita, pana am auzit MUZICA. Tare, de afara. D'N'B. Mi-am amintit ca vazusem un afis cu un chef organizat de asociatia de caministi. M-am imbracat repede si am iesit, fiind flamand de socializare ca un lup. Doar ca sunetul nu venea de acolo, ci de la mare distanta..asa ca l-am urmarit prin campusul pustiu.
Am dat dupa vreun kilometru peste o chestie foarte ciudata.O gramada de oameni,majoritatea rasta sau veniti cu cainii sau ambele:)) si un super DJ set, pe spiritul anti-sistem. Antisistem in France inseamna sa fie totusi duba de politie care asteapta afara, organizatori trasi la raspundere in caz de orice, pahare doar din plastic.
Pe langa toate astea mai erau acolo niste standuri "tatueaza-te acum, intreaba-ma cat" si un cort cu mancare vegetariana home made, unde un tip cu tricou de marinar si barba de patriarh iti facea coltzunashi super buni de altfel. .
Asa ca am ramas vro ora,timp in care vro 3 tipi m-au intrebat daca vand iarba. Oare am fata de traficant? Constatand lipsa acuta de lichiditati am pornit sa caut un bancomat, ceea ce a facut pe drum sa ajung si la cheful initial (caministii).
Acolo, exact ce ma asteptam. Metaforizand, 3 negri cu un patefon. Ceea ce nu m-a impiedicat sa ii bat de sa ii usuc la biliard (aici mi-am dat seama ca ei jucau prost, nu eu bine), sa beau 4 beri si sa ma umflu de alune&chipsuri. Dupa care am pornit sa caut bancomatul ala.
Dupa inca un kilometru de mers am ajuns si la bancomat. Surpriza, super multa lume si chef intr-un bar. Asa ca am oprit sa fac pit-stop-ul. Concluziile: nu ma mai duc.Petrecerile de la facultatea de sport sunt nashpa. Tot timpul sunt tipi inca in echipament care incearca sa impresioneze ramasitele de fete din jur cum prind ei mingea de rugby. Asa ca am baut 4 beri, am plecat si m-am intors la electronica. Unde era deja tarziu, muzica afara oprita(deh, vecinii, legea), asa ca nici nu am mai platit intrarea.
Lucru care m-a facut sa chiulesc a doua zi la primul curs. Fuck it.
Da, ati citit bine, Ovi se culca devreme. Credeam ca mi-am descoperit reteta perfecta de cumintzit: in patuz, intins.. nici nu imi dadeam seama cum o sa adorm..
Ca sa revin, era o seara foarte linistita, pana am auzit MUZICA. Tare, de afara. D'N'B. Mi-am amintit ca vazusem un afis cu un chef organizat de asociatia de caministi. M-am imbracat repede si am iesit, fiind flamand de socializare ca un lup. Doar ca sunetul nu venea de acolo, ci de la mare distanta..asa ca l-am urmarit prin campusul pustiu.
Am dat dupa vreun kilometru peste o chestie foarte ciudata.O gramada de oameni,majoritatea rasta sau veniti cu cainii sau ambele:)) si un super DJ set, pe spiritul anti-sistem. Antisistem in France inseamna sa fie totusi duba de politie care asteapta afara, organizatori trasi la raspundere in caz de orice, pahare doar din plastic.
Pe langa toate astea mai erau acolo niste standuri "tatueaza-te acum, intreaba-ma cat" si un cort cu mancare vegetariana home made, unde un tip cu tricou de marinar si barba de patriarh iti facea coltzunashi super buni de altfel. .
Asa ca am ramas vro ora,timp in care vro 3 tipi m-au intrebat daca vand iarba. Oare am fata de traficant? Constatand lipsa acuta de lichiditati am pornit sa caut un bancomat, ceea ce a facut pe drum sa ajung si la cheful initial (caministii).
Acolo, exact ce ma asteptam. Metaforizand, 3 negri cu un patefon. Ceea ce nu m-a impiedicat sa ii bat de sa ii usuc la biliard (aici mi-am dat seama ca ei jucau prost, nu eu bine), sa beau 4 beri si sa ma umflu de alune&chipsuri. Dupa care am pornit sa caut bancomatul ala.
Dupa inca un kilometru de mers am ajuns si la bancomat. Surpriza, super multa lume si chef intr-un bar. Asa ca am oprit sa fac pit-stop-ul. Concluziile: nu ma mai duc.Petrecerile de la facultatea de sport sunt nashpa. Tot timpul sunt tipi inca in echipament care incearca sa impresioneze ramasitele de fete din jur cum prind ei mingea de rugby. Asa ca am baut 4 beri, am plecat si m-am intors la electronica. Unde era deja tarziu, muzica afara oprita(deh, vecinii, legea), asa ca nici nu am mai platit intrarea.
Lucru care m-a facut sa chiulesc a doua zi la primul curs. Fuck it.
Gutui la micul dejun
Posted by
omul
on Sunday, October 19, 2008
/
Comments: (2)
Cunoscute si sub denumirea de „mere de aur”, gutuile erau considerate in Antichitate fructele preferate ale Afroditei. Se spune ca barbatii indragostiti ii duceau acesteia in dar gutui, ca semn al iubirii. In zilele noastre, gutuia este considerata un fruct complet, cu o multime de calitati. Cu un continut bogat de potasiu, fosfor, calciu, fier, cupru, magneziu, gutuile se numara printre fructele care te pot ajuta in lupta impotriva cancerului. Mai mult, aceste delicii de toamna protejeaza intestinele datorita continutului ridicat de fibre. Persoanele care vor sa scape de câteva kilograme in plus nu trebuie sa isi faca griji in cazul in care consuma aceste fructe, deoarece gutuile vor ajuta organismul la arderea grasimilor. Consumate pe stomacul gol, dimineata, aceste fructe vor diminua in scurt timp senzatia de greata, ajutând, in acelasi timp si la vindecarea unor afectiuni bucale. Extern, gutuia este foloseste in cosmetica, pentru reducerea ridurilor. Gutuia stimuleaza pofta de mîncare si este un leac excelent în combaterea diareei si dizenteriei. De asemenea, se întrebuinteaza ca atare sau sub forma de sirop si în combaterea senzatiilor de voma sau de salivatie abundenta. Foarte bogate în vitamina C si minerale, si cu putine calorii, gutuile sunt recomandate celor care sufera de afectiuni ale inimii.
via
Evident, pe zi ce trece descoperim ca ce ne omoara ne face mai puternici. Dar chiar cred ca sunt bune si nu pot sa ma revolt impotriva unor fructe asta cum as face-o impotriva magariilor comerciale de genul "extractul de matase" sau "lait de coton", sampon anti-mahmureala(e legenda, va spun eu, ca am incercat).
Amintirile mele despre gutuie ma duc cu gandul la o copilarie fericita si o senzatie neegalata de "gura punga".
De ce masa n-or fi avand francezii gutuie in supermarket?
Maine dimineata ma duc in piata sa caut..
via
Evident, pe zi ce trece descoperim ca ce ne omoara ne face mai puternici. Dar chiar cred ca sunt bune si nu pot sa ma revolt impotriva unor fructe asta cum as face-o impotriva magariilor comerciale de genul "extractul de matase" sau "lait de coton", sampon anti-mahmureala(e legenda, va spun eu, ca am incercat).
Amintirile mele despre gutuie ma duc cu gandul la o copilarie fericita si o senzatie neegalata de "gura punga".
De ce masa n-or fi avand francezii gutuie in supermarket?
Maine dimineata ma duc in piata sa caut..
Categories
- nu pagadi (6)
- alea si alealalte (3)
- a (1)
- tralalea (1)